Pe marea majoritate dintre voi va cam cunosc. Am ramas in cerc strans de cunostinte si prieteni, doar recent am primit vizite de la alti autori de bloguri sau de la anonimi cu pareri variate...
Anyway, stiu doar partial cine intra pe blog. Aflu sporadic, din comentariile postate si din apelarile de pe yahoo, din sms-uri, din e-mailuri, din discutiile de la bere... Ma bucur ca deschideti usa acestei ‘case’ din cand in cand, se stinge ecoul vocii mele, se rupe monologul, se sparge linistea din cei patru pereti ai ecranului... din mesajele mele de dincolo de sticla, mesaje de SOS sau... mai degraba de SMyS... :o)
Astazi, intr-o banala zi de februarie, m-am gandit foarte mult la voi si la ce rol jucati in viata mea. M-am gandit si la viata mea, la ce ii lipseste, la ce are din plin, dar mai ales... la voi. La cum vedeti viata la cei 35 ani, 28, 22, cei 15, 50 – varstele atat de diferite pe care stiu ca le aveti... La gandurile voastre, la cum percepeti povestile mele, la aprecieri, la critica, la ce imi impartasiti cu generozitate mie si altora... M-am gandit si la ce nu spuneti niciodata decat revenind, in tacere... M-am gandit la cate lucruri ne unesc si cate altele ne deosebesc totodata..
In curand se fac 6 luni de cand nu mai scriu doar pentru mine. Si m-am gandit ca, de tot atata vreme, ma ajutati mai tare decat niciodata. In clipe ca cea de acum – de noapte tarzie, insomniaca si trista – sunt mai putin singura stiindu-va o parte din lumea mea. Si vreau sa stiti ca aduceti culoare, viata, intamplari... voi.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 Comenteaza:
"TU"
Poate ca noi ne gandim la tine in fiecare zi si suntem recunoscatori pentru straduinta ta de a ne oferi in fiecare zi un gand nou, o idee nastrusnica si ne simtim mai putin singuri stiimdu-te o parte din viata noastra :)
Stim ca tu ne scrii acum noua si in acest moment cind gindurile-ti prind contur in cuvinte ne dai sentimentul ca esti o veche si draga prietena pe care am pierdut-o pentru o clipa, cind obositi fiind, poate am adormit pe lespedea rece a singuratatii... Prin mesajele tale arunci spre noi cu idealuri (esti de o impertinenta minunata) in schimb noi iti returnam doar vise la sufletul dintai (suntem de o generozitate infantila) si-n joaca asta matura daca ne urcam pe aceeasi scara psihologica suntem complementari in ale fericirii.
Rad! :))
Mai devreme fredonam o melodie veche...poate ca o stii:
"O straina venita
Dintr-o alta galaxie
Spune-mi cum ai reusit
Sa patrunzi in mintea mea
Ti-ai imaginat
Ca pot fi o jucarie
Ce-ai gasit-o pe Pamant
Si de-acum e-a ta"
A fost o seara trista. Am stat minute bune cu pagina alba in fata, nici o picatura de inspiratie.. decat voi. Asa ca... am zis sa scriu asta. Multumesc pentru 'TU'. :o)
Trimiteți un comentariu