Inter city

Sunt in tren. Incredibil ce dragut ca m-am putut conecta la internet si chiar merge. Si bateria la laptop chiar tine. Daca si reusesc sa pun postul asta pe blog, ma declar pe deplin satisfacuta. Ca sa nu va zic ca mai sunt satisfacuta de oarece lucruri care se intampla in jurul meu, chiar acum. Dupa experienta din gara pe care tocmai am parasit-o, aproape ca nu imi vine sa cred ca sunt tot in Romania. Adica stiu ca sunt, dar uite asa, pentru o clipa, uitandu-ma in jur, m-am gandit ca nu e chiar imposibil sa te simti... bine. Ca eu acum simt confort, liniste, siguranta. Ce sa mai, ma simt bine intr-un tren romanesc, pe o ruta interna. Circul cu o garnitura mai eleganta, un tren inter-city. Si scaunul pe care stau este capitonat si husa este curata, manerul de asemenea intr-o nuanta frumoasa de cires, da bine cu tot decorul. Podeaua frumoasa, suportul pentru bagaje e din sticla, curat si el, incredibil de curat, exista cuiere langa fiecare geam, spoturi si lumini in zonele de acces, usile glisante sunt ermetic inchise, de la radiatorul din dreapta mea emana o caldura imbietoare, nu bate curent, nu simt mirosuri care sa ma terorizeze, lumea in jur civilizata, din loc in loc se aud discutii foarte normale, nu tipa nimeni, nu pacane nici o balustrada, parca nici zgomotul rotilor nu este ca altadata, nu ne hurducaie nimeni, ba chiar as zice ca nu mergem, ci ne leganam incet spre Bucuresti. Nu ma deranjeaza mai nimic! Incredibil, dar chiar asa este. Ma gandesc la momente in care am mers cu trenul in strainatate... as putea sa jur ca nu sunt in Romania acum. Din timp in timp o voce calda (de barbat!!!) ne anunta ca vom opri la statia x si ca vom stationa 5 minute... CFR, sunteti prietenii mei astazi. Daca ati fi gandit si putina muzica in tot decorul asta, poate chiar va iubeam.

PS: exact in aceste momente, un cuplu de batranei din stanga a luat initiativa de a-si lua micul dejun. Intre ei, jos, este o punga din care ea scoate un baton de salam, taie felii cu un briceag si ii da lui, care si-a rupt o un colt de paine de graham si molfaie incetisor. Armonia de mirosuri de mai devreme nu mai e valabila...

O, tu... vis frumos... Ca sa nu te pierd, mai bine ma uit pe geam, la peisaj....