Ce sa ma fac cu puzderia de idei noi pe care le am cu privire la bloguletul meu? Unde sa le indes, cum sa le clasez, cu ce sa incep si unde sa termin? Ca de cand am lipsit, cateva luni bune, mi s-au intamplat prea multe. Atat de multe incat nu are rost sa incep cu trecutul :o).
Evident, nu voi pierde timp sa va spun de ce nu am mai scris lunile astea. Adevarul gol golut este ca m-a parasit Muza, iar verisoara ei, Consecventa, s-a decis sa o urmeze. M-au lasat cu ochii goi in fata unei pagini Word in care singurul lucru viu era... cursorul. Blink, blink, blink... Nu aveam nicio idee.
Cred ca totul s-a rezolvat in clipa in care Tzontzonel (va amintiti de pseudonime, da?) a trecut pe la mine si mi-a adus o tava de baclava. Cam... 2 kilograme asa. Milioane de calorii. Sa fi suferit vreun shoc glicemic de m-a apucat iar pofta de scris?! :o) Nu, glumesc, desigur. Cu toata sustinerea pe care am avut-o mereu din partea lui, de data asta nu a indraznit sa ma mai intrebe: ce faci, Tzi, cu blogul ala? Candva faceam planuri marete pentru tine... acum nici vorba de vreun cuvintel scris de la tine... :o). Nu m-a intrebat, nu am dezavuat.
In realitate, am mai demult in intentie sa imi reiau activitatea blogeristica. Ba mai mult, ma chinuie ideile, cum spuneam mai sus. Ma gandesc sa va aduc inapoi pe voi, cei valorosi care mi-ati umplut zilele vizitandu-ma. Poate voi reusi.
E cert ca de azi eu sunt aici. Si am rabdare. :o)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 Comenteaza:
Trimiteți un comentariu