...sa te cheme LACRIMA. Dau astazi peste un articol semnat Lacrima A... sa-i zicem Popescu, in considerente de discretie, ca e persoana publica. In prima faza am crezut ca e o expresie din text, sarita cumva din paginatia fireasca. Pe urma insa am vazut ca era un nume. Femeie sau barbat? Era femeie, dar ce mai conteaza? Cine pune nume din astea la copii, fratilor? Lacrima??!!! Come on.. Suras nu putea sa ii spuna? Zambet Popescu. Ceva mai dragut asa...
Nu o sa ii inteleg niciodata pe parintii astia deosebit de creativi. Am si eu un al doilea anume de genul asta – Crenguta. M-am luptat cu anii cu numele asta. Craca, Ramurica, Creanga, Copac... mi s-a spus in toate felurile, flora autohtona in apelativele mele la greu. Pe langa Lacrima insa, numele meu mi se pare... o floare la ureche.
Nu am nimic cu persoana, nici vorba, nici nu discut despre ea. Ma gandesc asa... la clipa de inspiratie a parintilor. Lacrima??!! Parca nasterea unui copil ar fi o tragedie... Jesus!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
5 Comenteaza:
Numele ca numele, dar scriitura e alta poveste. Pe mine ma apuca durerile de cap cand o citesc si dau ochii peste cap. Sirop, glucoza concentrata, telenovela in stare pura.
Am citit cateva randuri dintr-un singur articol, ala in care i-am vazut numele. Chiar nu ma intereseaza persoana. Dar numele... hehe.. mare ciudatenie. Eu cred ca daca parintii mi-ar spune asa, la majorat mi-as schimba numele. Pe bune. Vorba bancului: din Lacrima Popescu in Lacrima Ionescu :o)
Subiectul acesta nu cred ca este cea mai buna idee a ta, cu certitudine nu esti genul de persoana care sa faca bascalie de numele altora. Asta mergea pe undeva prin clasele primare, fara suparare.
Altfel, cand esti trist cad lacrimi
si cand esti fericit la fel...ar putea fi lacrimi de fericire :)
Departe de mine gandul de bascau, ca dovada ca m-am oferit ca exemplu. Nu am nimic cu persoana, m-am gandit la parinti... Dar ai si tu dreptate. Cred ca mi-am irosit temele zilele astea... Ce sa fac? Good days, bad days...
E tare Lacrima ta, dar am vazut si nume mai "periculoase" si asta nu de acum, din epoca numelor din telenovele, ci nume ale unor persoane care au ajuns deja la varsta a doua ... spre ex. in fisierul cu agenti :) agenti de asigurari adica :) (de la serviciu carevasazica) exista o doamna cu prenumele Atlantida ... probabil parintii s-au gandit ca daca la pubertate o sa fuga de acasa, nici macar nu or sa o mai caute ... astazi am citit numele astea vreo 15' si nu m-am putut opri din ras. Oops, asta inseamna ca gandesc ca in clasele primare?
Trimiteți un comentariu