Despre diversitate

Astazi voi avea o sambata distractivo-administrativa. De cate ori vine sambata si am de treaba pentru casa, mintea mea se intoarce in mod involuntar la perioada renovarii. Si, implicit, la prietenul Murphy. Cum sunt o fire organizata, perioada renovarii pentru mine a insemnat nu doar efort financiar, fizic, alergatura si decizii dificile de luat. Cred ca cel mai important lucru care se mi s-a intamplat in perioada aceea era ca nu imi ieseau lucrurile, by default. Nu venea meseriasul la ora stabilita, nu gaseam surubul de care aveam nevoie, nu se lipea sipca de perete, nu era loc in parcare pentru camionul cu mobila, nu cumparam ce trebuie din magazin si trebuia sa ma intorc cu retururi si schimbari succesive... etc etc etc. Toate cu NU. Toate anapoda.

Asa ca de cate ori vine vorba de planuri administrative, simturile mele sunt in alerta. Ce-i drept, rau gandesti, rau patesti. Dar ce sa fac daca asa m-au invatat cei 3 ani de renovare?! Ma tem de surprizele din piata.

Asadar, astazi am de cautat aer conditionat. Perspectiva unei noi veri cu 45 grade ma face sa tremur, mai ales pentru mama. Culmea este ca nici una dintre noi nu suporta ventilatiile artificiale. Ne apuca instant alergiile, raceala, umflarea ganglionilor, amigdalita, etc etc si aici :o). In fata incalzirii globale insa, ne-am decis ca trebuie sa ne adaptam. Prin urmare ma duc in piata cu temele facute: voi cauta un White Westing House de 12.000 BTU ca asa mi-au spus colegii ca e bine. Caine surd la vanatoare. Ma amuza chestia asta. In fata evolutiilor electrotehnice sunt mai mult decat la discretia hazardului. Nu e ca si cand imi caut oja verde si stiu ce vreau. Nu. Vreau aer in timp de arsita si ma las pe mana celor care stiu mai bine.

Imi amintesc ca am vizionat odata pe TED.com un filmulet (pe care nu il mai gasesc acum) :o( legat de fericire versus alternative. Si vorbitorul spunea ca dogma oficiala a tuturor societatilor industriale era ca daca suntem interesati in a maximiza bunastarea cetatenilor, modul in care putem face asta e sa maximizam libertatea individuala. Cu asta, avand toti libertatea sa alegem, ne vom conecta mai mult intre noi ca sa ajungem la ceea ce avem nevoie, dezideratul suprem, fericirea. Acum: modul de maximizare a libertatii e sa maximizezi alegerile. Cu cat ai mai multe alegeri, cu atat mai liber te simti. Si fireste, mai fericit.

Nu e asa – argumenta ulterior autorul. Si eu sunt de acord. Inteleg ca viata e de fapt un lant intreg de alegeri, dar si sa fii pus in fata faptului de a alege un lucru dintre zeci de posibile alternative este extrem de dificil si frustrant. Creeaza o stare de disconfort pe care eu numai cu fericirea nu o asociez. Fireste, la final, cand voi avea aer conditionat voi fi multumita, dar periplul pana acolo nu este decat un sir intreg de intrebari, dileme, framantari.

Am dat un simplu search pe Google pentru ‘aer conditionat’ si mi s-au afisat in fata 2.790.000 de rezultate. Si cand am intrat pe cateva pagini am dat nas in nas cu alte multe informatii, toate cu multe necunoscute pentru mine. Cu cat am sapat prin alternative, cu atat am avut mai multe intrebari. What is this? What is that? ... And this???!!!!! ... And that...???!!! :o))

E o problema fara sfarsit daca nu te lasi purtat de val. Si eu la toata problema asta am gasit calea cea mai dreapta si mai sigura catre fericire: colegul meu, Radu. El este specialistul, care va trebui cinstit cum se cuvine! Intai sa ma vad cu White Westing House in casa. Asta e tot ce vreau. Simplu, nu?! :o)


Later edit:
Sunt fericita posesoare a una bucata aparat aer conditionat White Westinghouse - intr-un cuvant, cum scrie pe cutie, nu cum am crezut eu, sic! :o)
Nu m-a avertizat nimeni ca unitatea de exterior este atat de grea incat bineinteles sa nu fiu in stare sa o ridic din carut in portbagaj si din portbagaj in casa.
Traiasca prietenii si telefoanele mobile! :o)
Saptamana viitoare urmeaza instalarea.
Murphy, have a nice nap my friend. Please :o)