Ieri dupa-amiaza m-a cuprins o tristete profunda. Ma gandeam cu lehamite ca de astazi trebuie sa ma reintorc la birou. Trezirea la cantatul cocosului, trafic, treaba, treaba, treaba, trafic, back home, and so on and on and on... Nu mi-am putut stapani deznadejdea..
Abia pe seara mi-am mai revenit, cand am auzit la Pro TV ca si vecinul meu, vecinul lui, vecinul vecinului lui... toti suferim de acelasi sindrom post-vacanta. Toata Romania e in depresie. M-am gandit ca daca tot e virala chestia, sa nu ma mai opun, sa merg cu valul. 'Depridemie' de mai.
Dimineata, in trafic, acelasi iz de tristete in oglinda retrovizoare. La radio, toti suparati. Politistii din intersectii, la relanti... Orasul taciturn, innorat. Pic, pic, ploaia pe parbriz... Yacs! M-am gandit la Bleak House (Casa Mohorata) de Charles Dickens... Am avut o lectie pe tema asta la engleza, undeva prin clasa a XII-a.
London. (...) Implacable November weather. As much mud in the streets as if the waters had but newly retired from the face of the earth (...). Smoke lowering down from chimney-pots, making a soft black drizzle, with flakes of soot in it as big as full-grown snowflakes—gone into mourning, one might imagine, for the death of the sun. Dogs, undistinguishable in mire. Horses, scarcely better; splashed to their very blinkers. Foot passengers, jostling one another’s umbrellas in a general infection of ill temper, and losing their foot-hold at streetcorners, where tens of thousands of other foot passengers have been slipping and sliding since the day broke (if this day ever broke), adding new deposits to the crust upon crust of mud, sticking at those points tenaciously to the pavement, and accumulating at compound interest....
Ce ne facem zilele astea? Are cineva un bob de entuziasm de oferit?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
5 Comenteaza:
Jumatatea plina a paharului :)
Cand esti satul pana peste cap de munca ta si esti pe punctul de a face o depresie si crezi ca la munca
nimic nu functioneaza cum ti-ar placea, fa urmatorul lucru: du-te la prima farmacie pe care o gasesti si
cumpara un termometru rectal "Johnson & Johnson" (doar aceasta marca, nu alta). Desfa-l si citeste cu atentie instructiunile. O sa gasesti urmatoarea fraza in instructiuni: "fiecare termometru rectal "Johnson & Johnson" a fost testat PERSONAL in fabrica noastra".
Atunci inchide ochii si repeta cu voce tare de cinci ori: "sunt multumit/a ca nu lucrez in departamentul Calitate al Johnson & Johnson" si dupa aceea poti sa razi si sa te intorci fericit la munca....
:o))
:o))
:o))
A trecut ziua si uite ca nu ma pot consola cu Somalia... nu pot. Si de unde sa mai scot zambete cand vraful de documente si tona de e-mailuri urla a disperare?!
Mai am o singura speranta... Astept cu nerbdare ziua de marti :o)
ce avem? eu m-am saturat de depresii... cand nu e una e cealalta si tot asa... am inceput sa ma vitaminizez si parca e un pic mai bine.
Cui pe cui se scoate. Am la treaba de am si uitat ca insasi ideea unui nou sezon de munca mi-a stricat duminica...
Trimiteți un comentariu