Maritata sau infiata?

Azi iar m-a cerut un coleg de nevasta, pentru a treia oara intr-un singur an. Prima oara a fost pe Podul Mincinosilor, la Sibiu. Asa, dintr-o data, glumet foc cum e el, s-a asezat in genunchi si m-a intrebat: “Andreea, vrei sa fii nevasta mea?!”. Eu cu ochii cat cepele: ‘Bahce, mama, ti-e rau, s-a intamplat ceva? Ai febra???’ L-am refuzat, doar eram pe Podul Mincinosilor :o).

Pe urma, m-am rugat de el luni intregi sa ma mai ceara. I-am zis ca imi pare rau de mor, ca as vrea sa o mai faca, as raspunde DA cu toata inima si gura larg deschisa.

- Am fost prostuta Bahce, hai mai cere-ma o data.. Te rog eu...

Nimic. De otel, de fier, neclintit, ranit, orgolios.

Intr-un final s-a indurat. Vineri seara, la petrecerea de Craciun, m-a cerut iar. Cu martori. Recunoaste si el ca era la a nu stiu cata sticla de vin si nu isi mai aduce aminte.

- Cum ma, te-am cerut iar vineri?
- Da ma, avem si martori.
- Si tu ce ai zis?
- Am zis DA.
- Si eu ce am zis ?
- Nu ai mai zis nimic, te-a naucit momentul.
- Mai sa fie.

Da telefon la martori sa verifice. Se oftica sa auda ca aia confirma.

- Cum ma, nu am zis nimic?
- Nimic.
- Cand o facem?
- Pai astept sa imi propui si o data acum, ca tot ai vrut in sfarsit si eu am acceptat.
- Hai acum.
- Hai!

Ne-am dus sa bem ceva, ca prietenii, cu gasca mare.

- Bai Bahce, eu vad ca tu tot eziti. Hai sa o facem maine.
- Auzi, da conteaza hartia aia asa mult pentru tine?
- E acum, conteaza nu conteaza, m-ai cerut, am zis DA, ia-ma frate! Hai sa ne inrudim cumva.
- Pai stai, ca de inrudit putem sa ne inrudim si altfel. De exemplu te infiez.
- Aoleu, asta implica sa imi faci zestre, prietene. De ce te complici cu din astea?
- Zestre ? Nu-i problema, iti dau zestre visinul din curtea unde am copilarit.

Sa mai zici ca nu e simpatic? Nu poti... realmente nu poti.

Pana la sfarsitul serii a cerut-o si pe Elena si a mai sunat la cateva fete de prin straini. Pe fatza, asa... Mai baiatule mai.. decide-te o data la una... Of ... of... dai tu de una care zice DA de tot si iti pune si lesa... Ei las’ ca vedem noi! :o))