Astazi, in mod exceptional, adresez un mesaj catre prietenul meu, al carui nume de cod bine ales de-a lui sotie, este... Croitza. Cine il cunoaste, stie despre ce vorbesc. Asa ca zic:
Draga Croitza, nu stiu daca cineva a scris pana acum despre tine. Ca da, ca nu... e mai putin important. Tu trebuie sa stii ca noi, fetele, suntem absolut incantate sa te avem alaturi. Nu glumesc. Mie rar mi-a fost dat sa vad un barbat ca tine si cred eu asa... ca ai pus un fel de standard in randul prietenelor care inca isi asteapta sortitul. Sus tare l-ai inaltat!
Nu mi-am propus sa transform mesajul asta intr-o linguseala ieftina. Nici sa scriu despre cat esti tu de binevoitor, nici cum ne uimesti pe toate cu amabilitatea, deschiderea si vorba ta buna. Ah, nu voi vorbi nici despre cum niciodata nu te plangi de nimic, nu deranjezi pe nimeni, dar nici despre cum de fiecare data cand este nevoie te dovedesti atat de responsabil, un adevarat barbat. Iti dai seama... ar sari in sus marea majoritate a celorlalti barbati daca le-as spune (dar nu o sa le spun): Croitza e genul de barbat langa care orice femeie se simte protejata. Pentru ca e bun, bland si cald, dar in acelasi timp puternic, hotarat si res-pon-sa-bil. Si stie ce vrea. Si are o familie model si are prieteni pe care ii respecta atat de tare incat... sentimentul asta se intoarce inzecit cu altele, mult mai calde si mai profunde decat mesajul meu de-acum. Nici nu ar intelege cei din jur cum de pot eu sa scriu asa despre tine, om insurat cu o mandrete de fata, fara sa am nicio problema. Nu, nu o sa scriu despre asta, pentru ca s-ar putea crede ca m-am decis sa sterg niste scame de pe umarul tau si uite, in disperare de cauza, o fac public aici, pe blog.
In realitate totul a pornit de la o reteta de budinca de orez. M-am gandit instant la tine, la Dana si la dimineata din Spania cand ne-am pus toti trei pe creat lapte cu gris. Adica voi, ca eu mai mult spectator, nu ma innebunesc asa tare tocmai dupa grisulet.
Bine. Am lungit mult vorba, pentru ca am vrut sa spun ca sunt o norocoasa sa te am prieten. Mai departe... un mic cadou pentru papila ta innebunita dupa dulciuri si budinci, pentru bucataria dotata cu atatea lucrursoare de care ai grija cu migala, pentru meticulozitatea si placerea cu care gatesti si pentru bucuria cu care... in general... tu si Ioana Musetzel ne primiti in caminul vostru, rasfatandu-ne cu bunatati si bunatate!
Gata. Sa gatim, ca la asta ne pricpem de minune!
Budinca de orez cu ciocolata si fructe pentru Croitza
325 g orez pentru risotto
l lapte
1 pahar vin alb
100 g unt
100 g ciocolata alba, rasa
100 g ciocolata amaruie, bucati
menta proaspata
fructe: capsuni, zmeura... ce ai la indemana :o)
cateva migdale, fistic pentru ploaia de la final
vanilie
zahar
un varf de cutit de sare
Intr-o cratita de marime potrivita, cu peretii inalti si fundul gros, topeste la foc mic 2/3 din unt si si vanilie, timp de 1 minut. Adauga orez si cateva linguri de zahar tos, dupa gust. Adauga vinul, amesteca pana acesta se evapora. Apoi adauga treptate laptele. Orezul trebuie sa fiarba la foc mic, constant, 16-17 minute, amestecandu-l cat mai des. Astfel amidonul va iesi din boabe, iar orezul va ave aun aspect cremos si matasos, foarte asemenator cu un risotto italian clasic. La sfarsit, orezul trebuie sa fie moale, dar cu boabele intregi. Se ia cratita de pe foc, se adauga ciocolata alba rasa si restul de unt, se amesteca, se pune capacul si se lasa cateva minute.
Se pune in farfurii, se infig cateva bucatele de ciocolata amaruie in fiecare gramajoara de orez, apoi se pun felii de capsuni sau zmeura sau ce ai la indemana si.. niste frunzulite mici de menta. Nu uita de ploaia de samburi presati. 2,3 migdale, 2 fire de fistic...
Pana te asezi la masa, ciocolata amaruie trebuie sa se fi topit deja. O adevarata desfatare, nu-i asa prietene?! :o))
Salutari si miss you!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 Comenteaza:
of doamne!
Daca iti fac, ma vizitezi? :-P
Cu o singura miscare va fac la amandoi, si tie si lui bebe :o)
daaaaaaaaaaaaaaaa acum am vazut ca ai raspuns. :)))
Trimiteți un comentariu