Am primit chestia asta pe e-mail acum vreo 2 zile. Si eu in asta nu prea cred, in ciuda increderii pe care o am ca oamenii se pot schimba, daca vor. In afirmatia de mai sus nu cred deloc. Cine s-a straduit sa o culeaga de pe net, sa o puna asa frumos in pagina si sa incerce sa ma induioseze cu privirea incoenta a unei copile... nu a reusit.
Imi zicea acum cateva zile un prieten, proaspat tatic, ca s-a documentat si a aflat ca, de pe la 4 luni, un bebe incepe sa deprinda cum merg treburile in viata lui si se transforma intr-un mic santajist. Va dati seama? Ne mojicim de la 4 luni.
Ce viitor 'imaculat'? Cum salveaza 4 luni amarate alte sute de luni si mai amarate? Chestia asta e putin prea idealista pentru mine.
3 Comenteaza:
Of, of, of, jocurile de cuvinte pentru anagramist sunt ca vorba pentru stirist, ca articolul pentru ziarist; lasa si tu oamenii sa castige o bucata de pita cinstita cu litere insirate pe care fiecare le pricepe dupa cum le citeste, cu ochelari, fara, de la stanga, de la dreapta... Sa zici merci ca e o spusa si nu o intrebare... ian lectureaza tu aciulea:
"Jack si Max ies de la biserica. Jack se intreaba daca e OK sa fumeze in
timp ce se roaga.
Max raspunde, "De ce nu intrebi preotul?"
Si Jack se duce si-l intreaba:
- "Sfintia ta, pot sa fumez cand ma rog?"
Dar preotul spune:
"Nu, fiule nu se poate. E o lipsa de respect pentru religia noastra."
Jack se intoarce la prietenul lui si-i spune ce i-a spus preotul.
Max spune: "Nu ma mira. Ai pus gresit intrebarea. Ia sa incerc si eu.."
Si Max se duce la preot si il intreaba:
- "Sfintia ta, pot sa ma rog in timp ce fumez?"
La care preotul raspunde:
"Bineinteles fiule. Bineinteles."
Morala:
Raspunsul pe care-l primesti depinde de intrebarea pe care o pui..
De exemplu: Pot sa ma gandesc la proiectul asta in concediu?"
Ai dreptate Andreea, nici eu nu cred, bla bla-ul asta.
Tot ce a fost in trecut, purtam in sufletul si in mintea noastra, e amprentat in noi. Chiar daca am vrea nu putem lasa atatea trairi si simtaminte, pur si simplu, ca pe un bagaj, in gara Nu putem incepe o viata "imaculata", ca si cum nimic nu s-a intimplat pina acum, selectand doar ceea ce ne-ar placea sau neselectand nimic.
Nici eu nu cred in chestia asta si am avut aceeasi reactie cand am primit pe mail mesajul ...
Nu ai cum sa scapi de ceea ce ai fost, oricat ti-ai dori, orice ai facut sau nu ai facut te marcheaza, de multe ori mai profund decat ti-ai inchipui. Esti proiectia, rezultatul istoriei tale.
Cred ca istoria persoala este cea mai interesanta dintre toate, dar si cea mai crunta, de aceea ce este teama sa o sondam.
A propos de viitorul imaculat, cred ca prea des suntem bombardati cu platitudini de genul asta, care se vor dictoane universale. Este periculos sa vorbesti in sentinte si in definitii generale, te face sa fugi de responsabilitate, sa te ascunzi sub scutul unui destin sau pur si simplu sa nu mai judeci/simti tu insuti.
Trimiteți un comentariu