24 feb. 2009

Brad: 44. Benjamin: 87. Eu: incotro?


Uneori ma privesc in oglinda, imi mangai fata, imi studiez varsta. Pentru ca nu prea am ce face, imi certific nou aparutele riduri gandindu-ma... incotro mergi? Cum vei fi peste 10 ani? Dar peste 20? Dar peste 30? Dar la 80 ani (if ever)... cam cum iti vei purta viata pe chip?!

Sunt de parere ca numarul de riduri de pe fata unui om spune foarte multe lucruri despre modul in care si-a dus viata. Nu stiu de ce... asa vad eu povestea asta. Cu putin talent, ai putea citi printre santurile de pe frunte despre povestile de amor ratate in tinerete sau despre bataile de cap de pe job. Un cititor perseverent nu s-ar lasa pacalit nici de tonele de crema aplicate de o (ne)constiincioasa ca mine inainte de culcare. Ma rog... divaghez fara sa vreau. Imi accept fata si ridurile, dar recunosc... uneori ma enerveaza ca - dupa toate cele - timpul isi lasa amprenta si pe sub ochisorii mei albastri. D'oh!

Poate si din pricina asta m-a impresionat atat de tare Benjamin Button si-a lui poveste. Aici gasiti informatii despre cum au realizat toate efectele vizuale de pe urma carora s-au ales cu un Oscar.

Sincer, m-as da pe mana lor pret de o sesiune. Sa imi vad si eu chipul si bustul pe la 80, 90... Just out of curiosity :o)

21 feb. 2009

Tema pentru weekend


20 feb. 2009

Fri-day-dreaming in the snow




Scrisesem si un text legat de momentul asta... dar s-a sters cumva, nu am habar cum. Ideea era ca m-am mutat din birou unde e cald si bine pe un balansoar pe balcon, m-am infasurat cu o patura groasa, m-am concentrat pe cana de vin fiert ce-mi abureste fruntea si am stat cu fulgii astia nebuni si fericiti... pret de cateva secunde. Frigul imi ciupea obrajii, dar nu mai conta. Iubesc zapada asta tarzie, prea tarzie pentru nervii nostri intinsi deja suficient de tare dupa atatea zile scurte si umede. Imi place burzuluiala asta de februarie, desi astept primavara. Pana la urma... afara e ce trebuie sa fie. Noi distorsionam prezentul si cumva, in loc sa ne bucuram de iarna din 20 februarie, visam la primavara. Ei, uite ca m-am mutat pe balcon sa ma bucur de iarna!

PS: Raducule, multumesc pentru suportul tehnic! :o)
Blog Widget by LinkWithin

Pur si simplu...

A person is never so empty as when he is full of himself.

Persoane interesate

 

Copyright © 2008 Green Scrapbook Diary Designed by SimplyWP | Made free by Scrapbooking Software | Bloggerized by Ipiet Templates