12 apr. 2008

Despre diversitate


Astazi voi avea o sambata distractivo-administrativa. De cate ori vine sambata si am de treaba pentru casa, mintea mea se intoarce in mod involuntar la perioada renovarii. Si, implicit, la prietenul Murphy. Cum sunt o fire organizata, perioada renovarii pentru mine a insemnat nu doar efort financiar, fizic, alergatura si decizii dificile de luat. Cred ca cel mai important lucru care se mi s-a intamplat in perioada aceea era ca nu imi ieseau lucrurile, by default. Nu venea meseriasul la ora stabilita, nu gaseam surubul de care aveam nevoie, nu se lipea sipca de perete, nu era loc in parcare pentru camionul cu mobila, nu cumparam ce trebuie din magazin si trebuia sa ma intorc cu retururi si schimbari succesive... etc etc etc. Toate cu NU. Toate anapoda.

Asa ca de cate ori vine vorba de planuri administrative, simturile mele sunt in alerta. Ce-i drept, rau gandesti, rau patesti. Dar ce sa fac daca asa m-au invatat cei 3 ani de renovare?! Ma tem de surprizele din piata.

Asadar, astazi am de cautat aer conditionat. Perspectiva unei noi veri cu 45 grade ma face sa tremur, mai ales pentru mama. Culmea este ca nici una dintre noi nu suporta ventilatiile artificiale. Ne apuca instant alergiile, raceala, umflarea ganglionilor, amigdalita, etc etc si aici :o). In fata incalzirii globale insa, ne-am decis ca trebuie sa ne adaptam. Prin urmare ma duc in piata cu temele facute: voi cauta un White Westing House de 12.000 BTU ca asa mi-au spus colegii ca e bine. Caine surd la vanatoare. Ma amuza chestia asta. In fata evolutiilor electrotehnice sunt mai mult decat la discretia hazardului. Nu e ca si cand imi caut oja verde si stiu ce vreau. Nu. Vreau aer in timp de arsita si ma las pe mana celor care stiu mai bine.

Imi amintesc ca am vizionat odata pe TED.com un filmulet (pe care nu il mai gasesc acum) :o( legat de fericire versus alternative. Si vorbitorul spunea ca dogma oficiala a tuturor societatilor industriale era ca daca suntem interesati in a maximiza bunastarea cetatenilor, modul in care putem face asta e sa maximizam libertatea individuala. Cu asta, avand toti libertatea sa alegem, ne vom conecta mai mult intre noi ca sa ajungem la ceea ce avem nevoie, dezideratul suprem, fericirea. Acum: modul de maximizare a libertatii e sa maximizezi alegerile. Cu cat ai mai multe alegeri, cu atat mai liber te simti. Si fireste, mai fericit.

Nu e asa – argumenta ulterior autorul. Si eu sunt de acord. Inteleg ca viata e de fapt un lant intreg de alegeri, dar si sa fii pus in fata faptului de a alege un lucru dintre zeci de posibile alternative este extrem de dificil si frustrant. Creeaza o stare de disconfort pe care eu numai cu fericirea nu o asociez. Fireste, la final, cand voi avea aer conditionat voi fi multumita, dar periplul pana acolo nu este decat un sir intreg de intrebari, dileme, framantari.

Am dat un simplu search pe Google pentru ‘aer conditionat’ si mi s-au afisat in fata 2.790.000 de rezultate. Si cand am intrat pe cateva pagini am dat nas in nas cu alte multe informatii, toate cu multe necunoscute pentru mine. Cu cat am sapat prin alternative, cu atat am avut mai multe intrebari. What is this? What is that? ... And this???!!!!! ... And that...???!!! :o))

E o problema fara sfarsit daca nu te lasi purtat de val. Si eu la toata problema asta am gasit calea cea mai dreapta si mai sigura catre fericire: colegul meu, Radu. El este specialistul, care va trebui cinstit cum se cuvine! Intai sa ma vad cu White Westing House in casa. Asta e tot ce vreau. Simplu, nu?! :o)


Later edit:
Sunt fericita posesoare a una bucata aparat aer conditionat White Westinghouse - intr-un cuvant, cum scrie pe cutie, nu cum am crezut eu, sic! :o)
Nu m-a avertizat nimeni ca unitatea de exterior este atat de grea incat bineinteles sa nu fiu in stare sa o ridic din carut in portbagaj si din portbagaj in casa.
Traiasca prietenii si telefoanele mobile! :o)
Saptamana viitoare urmeaza instalarea.
Murphy, have a nice nap my friend. Please :o)

2 Comenteaza:

BlackLion on 14 aprilie 2008, 17:03 spunea...

Well, nu prea am inteles. Esti de acord au ba ca bunastarea generala se obtine ca sumum ale bunastarilor individuale? Si ca este sau nu bine sa ai 2.700.000 de lucruri din care sa alegi? Este putin periculos sa sutii ca esti mai fericit sa ai de ales dintre 2 alternative decat sa te simti frustrat ca ai de ales dintre 1000.....
Dar ai dreptate cu renovarile: sunt adevarate lupte cu viata. Si zic asta dupa 5 ani in care am avut de "facut" 3 apartamente. De la 0. Adica de la dat pereti jos. Culmea ca acum ar cam trebui sa schimb "locatia" de resedinta si ma apuca groaza cand ma gandesc ca tre' sa o iau de la capat ...... poate. Sau poate nu. Mai vedem.
Grats pt "aere". Dar, ca idee, 12.000 nu e cam putin? Adica io shtiam ca 12.000 ajung pentru o camera, dar nu sa racesti mai mult. Insa tre' sa recunosc ca nu sunt expertu' lu' peste in domeniu. ;)

Andreea on 14 aprilie 2008, 17:41 spunea...

Sunt de acord cu prima parte a rationamentului tau :o). Frustrarile care vin din cauza a prea multe alternative, se pot rezolva si ele, ca dovada - exista un Radu everywhere. Si daca nu exista... ne gasim alte resorturi.

Insa mai cred asa... goana dupa comercial si diversificarea pana la milioane de optiuni - nu aduc bine nici ele. Chiar exista atat de multe optiuni si sunt atat de diferite? CUm bine stim, diferentele sunt de multe ori insesizabile, ele de fapt sunt doar fundamentul pentru diferentieri si pozitionari. It's a marketing age, right? E ca un bumerang toata treaba asta. De multe ori, eu una aleg dupa un research minimal. Pur si simplu pentru ca sunt satula de propozitii si slogane ieftine... care in multe cuvinte nu fac decat sa te incurce. Desi spun acelasi lucru.

12000 suits me. E chiar perfect pentru inceput. Stai sa vedem cum stam cu alergiile :o).

Trimiteți un comentariu

Blog Widget by LinkWithin

Pur si simplu...

A person is never so empty as when he is full of himself.

Persoane interesate

 

Copyright © 2008 Green Scrapbook Diary Designed by SimplyWP | Made free by Scrapbooking Software | Bloggerized by Ipiet Templates