20 sept. 2010

2, 10, 2, 10, o proba de microfon?


Mi-i tare dor de lumea Simply Red. Dor dor dor de scris si de voi, cititorii de odinioara. Sunt pur si simplu curioasa daca mai e cineva pe aici. So? Cine, ce mai face... mai nou? Mai e cineva pe fir?

27 ian. 2010

Multumesc, multumesc!



Astazi mi-au murit laudatorii, am si de ce. Declar deschisa sesiunea de acceptare a felicitarilor si pupicilor, pentru ca e ziua mea. Da, da... Acum 33 ani aveam vreo 3 ore si ceva, eram pura pura pura, motzaiam intr-un patut la Spitalul Giulesti, nervoasa pe soarta care ma scosese din pantecul protector al mamei mele si ma adusese intr-o lume noua, aparent neprietenoasa, cam friguroasa si fara flori. Asta a fost cel mai grav. Ca-n ianuarie, pe vremea aia, altceva decat garoafe nu gaseai. Taaaare mult mi-au lipsit florile si tare mare pica am prins pe garoafe :o). Dar macar m-am obisnuit cu noua atmosfera, cu indivizii din jur si cu intamplarile de peste zi in care, in marea majoritate a timpului, ma alegeam cu niste cucuie cat o zi de post in frunte. Inca ma aleg, dar asta-i alta poveste, de oameni mari.

Au trecut deci 33. Acum vreo 3 ore ma zbantuiam in masina, intr-un dans frenetic din sezand, un dans de femeie la 33 cu varf si indesat, cu pofta de viata si care se bucura de bucuria clipei. Si cu asa melodie in urechi, cu boxele in trepidatie la limita exploziei, m-am trezit ca ma iubesc pe mine si ma felicit pentru ce sunt si pentru ce gandesc. LA MULTI ANI MIE si... LA MULTI ANI MIE! :o)

22 ian. 2010

2 stele pa-ra-le-le


Sa incepem cu dreptul, respectiv click pe Play in timp ce cititi mesajul de mai jos.



Mi se umple gura de gust dulce cand aud melodia asta. Un iubit mi-a dedicat-o candva, asa ca de cate ori apare in context, ma fura peisajul si visez. Dar azi dimineata, nu. Azi mi s-a lamurit misterul: melodia asta vinde vise cu o maiestrie de neintrecut, fetelor!

Ascultati si simtiti fiorul ce va curpinde. Observati-l. Lasati-va gandul sa zburde in imaginea idilica a cuplului ideal, lasati-va admirate, deveniti obiectul de fascinatie al barbatului la care visati. Ce de intamplari ciudate, toate minuni. Cati pictori te privesc, cat esti de frumoasa... Asa-i ca e dulce dezmierdul asta? Ar fi culmea sa nu te fure peisajul, perspectiva a 10 vieti alaturi de un EL absolut pierdut in contemplarea splendorii fiintei tale.

Mie mi s-a descifrat mesajul la faza cu ‘2 stele paralele’, ceva 'lanturi fermecate' si cateva 'lacrimi innodate'. Breaking news: nicio zana buna si nici piticii din poveste nu prea pot face mare lucru cand realitatea vine cu niscaiva catuse si sechele ale trecutului.

Frumoasa melodie, dar vremea basmelor a cam trecut. Nu neg ca e posibil sa fie in directa legatura cu varsta, desi nu rareori citesc cu o placere infinita ‘1001 nopti’. Totusi, in fata lui 'Zece', ma abtin. Asta pentru ca prefer ca EL sa ma contempleze cu pragmatism, daca se poate; sa nu ma vada perfecta, ci asa cum sunt; si mai ales sa nu imi prezinte basme nemuritoare despre succesiuni de vieti karmice petrecute impreuna, insirate ca perlele intr-un colier. Ci, mai degraba, concretul unui cotidian cu bune si rele, dar sincer si privit cu maturitate, nu cu inocenta si imaginatia unui copil.

Traiasca Chilian, frumoase creatii. Din perspectiva vazuta de mine, nu la vanzatorul de povesti e problema, ci la cumparator. Asa ca, fetelor (in special)... zic eu ar fi bine sa avem grija la felul in care ascultam muzica. Putina moderatie nu strica. Hai, la treaba! :-)

21 ian. 2010

Starea zilei...


... atat de bine redata de acceasta scena absolut delicioasa :-). Chiar ma simt ca taticul din poveste. Buna vointa cat cuprinde, stangacie maxima in abordare. Cu ce sa incep... ca sa ies din stransoare? :-)

11 ian. 2010

Girls, let's go public!


Stiati ca cercetatorii britanici (sic!) fac studii si cu privire la rezolutiile pe care ni le propunem de Anul Nou? Nu ma intrebati cum m-am impiedicat de un astfel de studiu, ca nu e relevant. Habar nu am cati oameni stau sa caute pe Google indicatori de masurare a perfomantei in ceea ce priveste propriile rezolutii. Eu am facut-o si, surprise, surprise... tocmai m-am delectat citind ca:

- in 2007 au fost intervievate cam 3000 persoane, care mai de care cu planuri mai ambitioase (dieta, fumat, codependenta de partener sau cariera, etc etc)
- la inceputul studiului, 52% dintre participanti s-au declarat foarte increzatori in reusita implementarii rezolutiilor. Dupa un an... doar 12% reusisera sa si duca la bun final cele propuse.
- la interventia cu sfaturi si recomandari din partea cercetatorilor, respondentii au raspuns diferit, dar cea mai interesanta diferentiere s-a produs intre sexe:
- barbatii au raspuns pozitiv la definirea mai clara a obiectivelor si la concentrarea pe beneficii (de exemplu: ‘sa slabesc un kilogram pe saptamana’ versus ‘sa slabesc’). Ca rezultat, cu 22% mai multi dintre ei si-au putut indeplini rezolutiile.
- femeile au dat rezultate in clipa in care si-au impartasit sperantele si obiectivele prietenilor si familiei, sau cand au fost sustinute sa nu renunte la ce si-au propus doar pentru ca au dat chix revenind la vechile obiceiuri. Interventia le-a ajutat pe 10% dintre ele sa revina pe linia de plutire...

Iata si o serie de sfaturi oferite in urma studiului.

- concentrati-va pe o singura rezolutie
- acordati timp planificarii, nu construiti totul intr-o singura zi
- evitati rezolutii anterioare care s-au dovedit a fi dezamagiri
- fiti specifici

Stimati domni, daca inca va mai aflati in faza de construire a listei, poate nu ar strica sa va concentrati pe definirea unor obiective SMART (acesta este un acronim pentru fiecare dintre atributele pe care le are un obiectiv bine stabilit: Specific, Masurabil, ce poate fi executat - Achievable, Realist, definit in Timp. Tot pentru sexul tare, se pare ca functioneaza minunat legea recompensei: in loc sa va ganditi la ce trebuie sa renuntati, luati in seama mai ales castigul. Might work better!

Iar noi, doamnele... we have to go public. Ca sa ne ajutam (pe noi insine si reciproc), avem nevoie de sustinere. Si de consecventa, desigur. Printre prietenele mele, deja suntem cateva care am urmat in mod firesc chemarea ‘naturii’: ne-am impartasit rezolutiile, le-am discutat si le-am analizat, am definit indicatori de performanta si ... si... chiar modalitati de a urmari indeplinirea lor. Sunt posesoarea unui minunat tabel minutios creat in excel de o prietena, pe care l-am adoptat si care sper sa ma ajute. E colorat, organizat, cere consecventa si determinare. Si eu am nevoie mai ales de ultimele doua.

Bonus... o parte din rezolutiile mele. In curand o sa si prioritizez :-))

9 ian. 2010

Anul Fluturelui


Si asa... 2010. A mai trecut un an. Am in continuare mari probleme cu tasta 1 si nu m-am putut obisnui cu shortcut-ul recomandat de Darael. Un motiv ar fi tanjeala, ca stiu ca o sa schimb laptopul in curand, asa ca scap de dureri de cap. Cand trebuie sa tastez un banal ‘1’ ma opintesc cu toate fortele, ma asez pe buton si ma rog la Zeul Tastaturilor: hai, mai da-mi un unu. Un unu de la zecele din anul asta. La asa cifra frumoasa si bogata, cum sa nu imi mai oferi un simplu si banal u-n-u?!

Asa il simt pe acest 2010, ca vine sa adauge valoare. Ca e un an cu probleme sanatoase si constructive (stiati ca am ajuns si la concluzia asta?!), care sa ma invete cum sa privesc pumnii ca pe mangaieri si suturile ca pe leganari inspre fata. Pentru mine, 2010 este Anul Fluturelui. Imi ajunge atata amorteala, vreau sa imi intind aripile si sa ma bucur de senzatia de libertate pe care ti-o da lipsa grijilor si a durerilor ridicate la rang patologic. Gata. Ies din cocon, imi intind aripile si ma inalt. Unde si pana unde oi ajunge, habar nu am, faptul ca pot sa zbor e farmecul momentului cu certitudine.



Traiesc acum si sunt atat de recunoscatoare pentru tot ce am reusit sa construiesc in trecut pentru a-mi oferi acest prezent. Traiesc si sunt prezenta in viata mea. Respir adanc si curat si am senzatia ca nu am mai facut-o demult. Ma bucur de nimicuri. Ma bucur de planuri, ma bucur chiar si de varfurile la care inca nu pot ajunge. Ma bucur si de oboseala, e a mea. Imi merge mintea, ma cere contextul vioaie, organizata si pregatita sa raspund la intrebari destepte. Sunt tanara, zburd si da, trebuie sa recunosc, e al naibii de minunat sa simti asta. In curand o sa spun ’I am 33 and counting’. Si asta e alt motiv pentru care sunt recunoscatoare. Am ajuns sa fac 33 si parca simt ca nu i-am trait degeaba, tocmai pentru ca am putut sa invat una, alta, de pe oriunde m-a purtat viata. Am toate motivele sa zbor. Iaca, imi intind aripile si zburd vioaie printre zile.

Bine ai venit, minunat 2010!
Blog Widget by LinkWithin

Pur si simplu...

A person is never so empty as when he is full of himself.

Persoane interesate

 

Copyright © 2008 Green Scrapbook Diary Designed by SimplyWP | Made free by Scrapbooking Software | Bloggerized by Ipiet Templates