23 oct. 2007

Pentru Principessa


What would life be like if we had no courage to attempt anything?"
Vincent Van Gogh


Asta este citatul pe care mi l-ai dedicat astazi, draga mea Principessa, pe yahoo. Fireste ca m-ai pus pe ganduri, ca intr-o zi din asta ploioasa si trista cea mai la indemana stare este una semi-depresiva. Si in prim plan la ganduri acolo... regretele si senzatia iminenta ca, de fapt, ce ai... nu vrei. Sau nu e ce trebuie. Sau ce ti-ai dori nu ai, si sigur nu vei avea niciodata sau, ma rog... va veni eventual suficient de tarziu cat sa te umpli din nou de regrete, si sa imbatranesti, sa nu te mai poti bucura cu aceeasi intensitate de orice oportunitate...

Un prieten mi-a spus ieri ca asteapta sa se indragosteasca, sa cunoasca o tipa care sa 'ii ia aerul'. Mi-a placut cum a zis-o, dar pe urma i-am deslusit si disperarea: 'pai, din cate am vazut eu pana acum (adica pana pe la 34 ani ai lui), chestiile astea se intampla cam o data la 10 ani'. Ah, ironia sortii. Ce faci in timpul asta? Cauti? Obosesti cautand? Te pui pe regrete? Pur si simplu nu mai faci nimic? Ce inseamna sa nu faci nimic? Trece ziua, vine noaptea, next day... Disperi?

Mie mi se intampla toate astea uneori. Ba vin toate deodata si nu le mai pot deslusi, ba se limpezeste orizontul si inteleg ca e bine sa le iau pe rand, la relanti eventual, nu de alta dar obosesc, si iar ma ia tavalugul. Si cand sunt ca acum, calma si nostalgica si realista (cred), imi dau seama ca nu regret diverse lucruri care mi s-au intamplat. Poate ca unele decizii au fost gresite, poate ca deseori nu m-am gandit de doua ori inainte sa ma arunc in fapte si de aia am pierdut ce imi doream... Poate ca nu a fost sa fie asa cum am vrut eu. Dar oricum, uneori a m i n c e r c a t, m - a m i n c u m e t a t sa fac una sau alta ca sa gasesc ce caut, vorba lui van Gogh, prezent aici, in discutia noastra. Sigur insa as fi putut sa incerc mai mult. Si iti spun sincer, asa de tare mi-as dori sa fac mai multe din seria asta, sa am timp si dispozitie sa experimentez cat se poate de multe lucruri. Intram in alta chestiune, aia in care mi-ar placea sa ma apuc de o analiza a ceea ce fac eu in fiecare zi, sa imi dau seama de ce as putea sa ma dispensez si sa renunt la lucrurile inutile care imi ocupa timp. Si timpul asta ramas gol sa il pot umple cu lucruri noi, dupa care tanjesc si pe care nu am apucat niciodata sa le fac. De la nimicuri, la mari vise. Ca sa fac asta, nu as avea o problema de timp. Ci de curaj si de puterea de a infrunta adevarul. Nu am curajul sa incerc orice (...din ce in ce... :o)), dar tare mi-as fi dorit sa il am...

Poate daca ne gandim mai mult si mai bine la chestiunea asta, capatam mai multa putere... Noi avem oricum resurse, nu? Stim bine ca putem sa trecem si prin una, si prin alta... am dovedit ca ne ridicam si mergem mai departe. Partea buna e ca uite, dupa fiecare experienta grea, tot invatam ceva. Ce ar fi viata fara griji, Principessa? Ce ar fi daca nu am sti ce inseamna sa iubesti si sa suferi din dragoste? Sau daca nu am dori sa realizam mai multe in meseria noastra, daca nu ne-am lovi de bariere, daca nu am avea piedici la fiecare pas? Unde ar fi sarea si piperul fara o aventura nebuna, fara o cearta adevarata, fara orgolii si fara asteptari desarte? Pai eu zic ca asumarea de riscuri si grijile implicite... dau sarea si piperul in ce facem. Ca fericirea e facuta din bucatele mici si momente distincte, speciale, si ca e important sa constientizezi si sa traiesti la maxim fiecare clipa. Chiar si momente ca astea, de semi-depresie, in zile ploioase. Bine ca suntem aici, sa le traim. Si bine ca ne pun pe ganduri vorbe ca cele de mai sus. Mai grav daca nu am fi reactionat deloc... nu?

0 Comenteaza:

Trimiteți un comentariu

Blog Widget by LinkWithin

Pur si simplu...

A person is never so empty as when he is full of himself.

Persoane interesate

 

Copyright © 2008 Green Scrapbook Diary Designed by SimplyWP | Made free by Scrapbooking Software | Bloggerized by Ipiet Templates